Tuesday, June 2, 2015

The Forgetting Curve in eLearning


In this article, you will find everything you need to know about the forgetting curve in eLearning, so that your learners will always come away with the knowledge and skill sets they need to achieve their goals.
The human brain is an amazing mechanism. It can store vast amounts of information, carry out the most complex of tasks, and bounce back from experiences that would render other parts of the body virtually useless. But the brain does have an Achilles’ heel- which is no other than memory retention. Simply put, what we learn may not stick in our brain due to the forgetting curve. This means that even the most powerful eLearning experiences will be ineffective, as memory overload will prevent us from absorbing and retaining information for later use.

So, what is the forgetting curve?

The idea of  “forgetting curve” is credited to Hermann Ebbinghaus, a notable German experimental psychologist, born in 1850. Ebbinghaus theorized that the human brain will forget information it has learned if that information is not put into practice. The longer we wait to apply acquired knowledge, the less we remember it. For example, if an individual is taught how to carry out a basic customer service transaction, such as completing a return, but is not required to put this information into practice, he/she will gradually forget the steps involved over the course of time.
According to Ebbinghaus' research, there are a few key principles involved in the forgetting curve:
  1. It is often easier for learners to memorize new information if it ties into real world situations. Information must be relevant and meaningful to them, or else they are likely to forget it more rapidly.
  2. When there is more learning material involved, the amount of time it takes to absorb information significantly increases.
  3. As a general rule, learners are able to relearn information more easily than learning the subject matter for the first time. In addition, each time information is relearned, the length of time it takes to forget the information goes up.
  4. Learners are able to learn more effectively when information absorption is spread out over a longer period of time, as opposed to having to learn it all at once.
  5. Learners start to forget information immediately after the learning experience. In fact, this is the time when forgetting occurs most rapidly. However, forgetting will slow down over the course of time.

Ce este un manual digital?


Manualele digitale sunt o resursă educaţională modernă ca rezultat al imaginaţiei, iniţiativelor, experimentelor şi promovărilor, cercetării şi dezvoltării noilor tehnologii în educaţie, în procesele sistemului de învăţământ. De altfel, considerare din categoria instrumentelor de lucru suport pentru învăţare, acestea sunt reflexia unei concepţii a unui grup de lucru, situată necesar în prelungirea concepţiei curriculare în actualitate, exprimată prin documente de politici educaţionale şi prin documente curriculare.

În lume, deja după anul 2010, aceste resurse educaţionale în format digital şi-au făcut apariţia în diverse ţări (SUA, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite).

DEFINIŢIE. Din punct de vedere tehnic/informatic, manualul digital este independent de platformele e-Learning şi reprezintă un produs software (aplicaţie) ce poate fi folosit online dar şi offline, pe orice tip de tehnologie (descktop, laptop, tabletă, telefon), pe orice sistem de operare şi pe orice browser, iar din punct de vedere fizic există stocat pe un CD ce însoţeşte manualul tipărit. Din punct de vedere al conţinutului, manualul digital cuprinde integral conţinutul manualului tipărit (ce are reprezentări statice), având complementar (în locul ilustraţiilor, tabelelor, exerciţiilor, etc. de pe hârtie) elemente specifice precum: exerciţii interactive,  jocuri educaţionale, animaţii, filme şi simulări care, prin utilizare, aduc un plus de profit cognitiv.
 Manualele  trebuie să îmbogăţească procesul de predare-învăţare-evaluare cu activităţi multimedia interactive, iar cel mai important element de noutate adus de manualele digitale este reprezentat de activităţile multimedia interactive de învăţare (AMII) ce pot avea următoarele clase de complexiate şi care oferă o continuitate a acumulărilor/competenţelor dobândite de elev pe întreaga durată de utilizare (atât individuală, cât şi în activităţi de grup): static, animat, interactiv, complex (aplicaţii software complexe). Astfel, prin manualul digital se atinge un nivel superior al procesului de predare-învăţare-evaluare prin atributul de imersiune (virtual reality şi augmented reality) pe care un eveniment de învăţare continuu (manual digital) îl conferă procesului didactic, faţă de un eveniment de tip discret (RLO, Reusable Learning Objects) şi faţă de experienţa acumulată de elevi sau cadrele didactice în utilizarea de software educaţional (lecţii interactive) prin laboratoarele virtuale pentru fizică, chimie, biologie, etc. Observaţie. 
Manualul digital reprezintă o abordare nouă în implementarea componentei TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare, şi de aceea nu este formatul .pdf şi nici formatul static HTML al manualulul tipărit.


Invatarea vizibila




Invatarea vizibila.Ghid  pentru profesori
John Hattie
Motto :Profesorul mediocru ,spune. Profesorul bun, explica si demonstreaza.Profesorul perfect, inspira.-Wiliam George Ward
            Lucrarea Invatarea vizibila.Ghid pentru profesori este aparuta la Editura Trei-Bucuresti,in anul 2014. Aceasta carte ilustreaza pe baze riguros stintiifice, care sunt cei mai eficienti factori din procesul de predare-invatare, in societatea zilelor noastre,plecand de la cele mai mici detalii si factori perturbanti,pentru care incerca sa gaseasca solutii, promovand principii si tehnici noi.Este un concept introdus de John Hattie, ca urmare a cercetarilor facute in materie de pedagogie aplicata. Acesta ne vorbeste in cartea sa despre impactul pe care il are invatarea asupra dezvoltarii individului. Un plus adus acestei lucrări îl constituie rigoarea specifică impusa de experiența și practica autorului,
            John Hattie este profesor de educatie,cercetator si formator de origine din Noua Zeelanda si totodata este si director al Institutului de Stiinte ale Educatiei din Melbourne.Acesta a mai scris Self Concept ( 1991) si Vizible Learning.A Synthesis of over 800 Meta-Analyses to Achievement ( 2008) .Hattie este omul care a facut cele mai mari studii despre efectele diferitilor factori asupra  rezultatelor scolare,cartea aceasta fiind unul dintre ele. El cerceteaza indicii de performanta si evaluare in educatie,dar si masurarea creativitatii si modele de predare-invatare,
            Vizible learning face un portret al situatiei cu care se confrunta sistemele educationale din zilele noastre,sisteme care sunt de ani buni trecute prin tot felul de experiente, de proiecte-pilot, de inovatii, in speranta gasirii celui mai bun mod de a raspunde nevoilor tuturor elevilor angrenati in acest proces,care, dupa parerea mea, este unul vital. Tot aici,acesta incearca sa construiasca un model de invatare si de intelegere foarte modern, plecand de la puterea si influenta pe care o au profesorii dar si feed-back-ul.
             Cartea se bazeaza pe calitatile profesorului , el fiind cel care asigura ,prin cunostintele,capacitatile, experienta si tactul lui pedagogic, calitatea predarii si astfel, a invatarii elevilor.Hattie spera la o formare continua a profesorilor si adaptarii predarii dar si a invatarii, de ambele parti, atat a elevilor cat si a profesorilor si mai spera ca  nevoile indiviuale si personale ale fiecarui elev in parte vor fi luate mai mult in considerare.
Cartea este impartita in mai multe capitole, dupa cum urmeaza :
-Cap. 1 Scoli “dotate cu invatare vizibila”.
Partea 1- Sursa ideilor si rolul profesorilor
Cap.2 Sursa ideilor
Cap. 3 Profesorii, principali agenti ai procesului didactic
Partea a 2-a – Lectiile
Cap. 4 Pregatirea lectiei
Cap. 5 Inceputul lectiei
Cap. 6 Desfasurarea lectiei.Invatarea
Cap. 7 Desfasurarea lectiei. Importanta feed-back-ului
Cap.8 Incheierea lectiei
Partea a 3-a- Structurile mentale
Cap.9 Structurile mentale ale profesorilor
            Titlul cartii, Invatarea vizibila, este explicat de J.Hattie prin transparenta ebiectivelor .Invatarea este vizibila atunci cand si profesorul si elevul sunt motivati in atingerea obiectivelor si cauta, apoi sa determine in ce masura acestea au fost realizate.
            Rolul profesorului este foarte bine trasat in aceasta carte.Acesta are rol decisiv. Profesia aceasta trebuie vazuta si aplicata cu pasiune. Nu sunt suficiente detinerea unui volum mare de cunostinte si stapanirea currciulumului si a strategiilor de predare.Profesorii,pentru a fi cat mai buni si pentru a obtine performanta, trebuie in primul rand sa incerce sa vada propriul lor act de predare prin ochii elevilor si sa se puna ei in rolul celor care trebuie sa invete. Tot ei sunt cei care se straduiesc sa faca procesul de predare-invatare cat mai transparent  si care se vor asigura de un feed-back permanent, se vor adapta nevoilor personale ale fiecarui elev, ei sunt cei care trebuie sa cunoasca foarte bine puterea de invatare a acestora dar si achiziitile anterioare,pe baza carora vor putea adauga altele noi.
Pasiunea actului predarii-invatarii este cuvantul cheie pentru o educatie buna,facuta cu usurinta si transparenta,care sa asigure multumirea tuturor celor angrenati in acest proces. Preocuparea principala a profesorilor trebuie sa fie obtinerea efectelor pozitive ale invatarii la elevi, climatul in care se desfasoara procesul instructiv-educativ si asigurarea motivatiei in ceea ce priveste atingerea obiectivelor operationale.
Hattie ne vorbeste in cartea lui despre cele doua tipuri de profesori, si anume: profesorii cu experienta si profesorii experti. Diferenta dintre aceste doua tipuri de profesori o fac chiar elevii lor. S-a demonstrat ca elevii prfoesorilor experti sunt capabili sa inteleaga conceptele stabilite de obiectivele operationale la un nivel mai coerent si mai inalt de abtractizare decat elevii din clasele profesorilor cu experienta.
Predarea trebuie sa fie pasionata si motivata :
a)Monitorizarea invatarii
b)o atentie sporita la context
c)demonstrarea respectului pentru toti cei din scoala
d)demonstrarea pasiunii pentru predare si invatare
e)ajutarea elevilor sa inteleaga complexitatea
Este un fact ca motivatia pentru invatare depinde de profesor.Steel constata ca motivatia nu este ceva misterios : se refera la nivelul de entuziasm pe care profesorul il arata,la gradul de dedicatie fata de fiecare elev ,fata de invatare si fata de predarea insasi. Motivatia poate fi vazuta atunci cand ii ascultam pe profesori vorbind despre invatarea elevilor.
Tot aici, Hattie sustine ca este mai important efectul pe care profesorii il au asupra elevilor,decat cunostintele si abilitatile pe care acestia le detin. Nu trebuie sa uitam ca profesorul care se poate pune oricand in rolul elevului, si care intelege ca invatarea este continua ,este profesorul cel mai bun.
Profesorul cu adevarat eficient este profesorul care evalueaza tot timpul efectele predarii, care incearca sa cunoasca indeaproape  elevul,care ii stie felul in care invata si care este capabil sa se adapteze oricarui stil de predare si de invatare , in functie de necesitatile fiecaruia.Nu in ultimul rand, un profesor bun, este cel care apeleaza la toate aptitudinile sale actoricesti,de oratorie, etice si morale si da tot ce este mai bun pentru aceasta profesie. 
Cei care educa copiii sunt demni de mai multa onoare decat cei care le dau viata; de aceea pe langa viata, daruiti copiilor si arta de a trai bine, educandu-i. Aristotel
            In ceea ce priveste pregatirea lectiilor, Hattie sustine ca exista patru elemente de baza in planificarea, si anume: nivelurile de performanta ale elevilor, nivelurile dorite, ce ar trebui atinse la finalul unei serii de lectii,  rata de progres de la inceputul pana la sfarsiul seriei de lectii si colaborarea dintre profesori si spiritul critic in planificare.
Profesorii si elevii trebuie sa cunoasca clar scopul lectiei, sa accepte de ambele parti ca invatarea este un proces care necesita tot timpul un efort,ca este un proces plin de erori si ca toti ar trebui sa participe la el.Obiectivele educationale trebuiesc intotdeauna stabilite la un nivel adecvat , sa tina cont de lacunele pe care elevii le au , sa tina cont si de dorintele  si capacitatile acestora.
In proiectarea si evaluarea lectiilor trebuie sa se tina cont de progresul constant al elevilor de pe parcursul anilor de studiu.Tot in atributiile principale ale profesorilor sta capacitatea de eliminare a discrepantelor dintre elevii asa numiti straluciti  si elevii cu acumulari mai modeste sau cu un alt ritm de abstractizare si intelegere a informatiilor.
Este foarte important ca noi, ca profesor, sa intelegem modul de gandire al elevilor,sa fim cei care cred in ei si care le apreciaza modul de a fi si de rezolva problemele. Fiind capabili de o astfel de perfomanta, vom fi automat si capabili sa furnizam informatiile si sa desfasuram procesul de predare-invatare astfel incat sa-i usuram copilului munca si sa il si motivam.
Mintea se dezvolta ca raspuns la o stare de dezechilibru, astfel incat, orice interventie trebuie sa asigure un anumit „conflict cognitiv”. Mintea se dezvolta pe masura ce invatam sa devenim mai constienti de propriile procese(....) Dezvoltarea cognitiva este un proces social promovat de un dialog de inalta calitate cu colegii de clasa, demers sustinut de profesori.
Daca vrem sa ne asiguram ca o lectie va avea succes, va trebui sa ne asiguram ca suntem constienti de achiziile anterioare ale elevilor, construindu-ne planul pe baza acestora,dupa care ne propunem ca toti elevii sa progreseze.
            Printre temele acestei carti se mai numara si proportia dintre vorbire si ascultare.Conversatia de la clasa urmeaza un model tipic: initierea unor intrebari din partea profesorului , raspunsul elevului si evaluarea acestuia de catree profesor;acest schimb din trei parti, duce la o discutie dominata de profesor(......) si limiteaza si descurajeaza disctuiile elevilor despre propria lor invatare. S-a demonstrat ca profesorii vorbesc in medie 75% din timpul orelor, fapt care duce la scaderea implicarii elevilor .In procesul predarii-invatarii, profesorii ar trebui sa acorde elevilor mai mult timp de gandire si raspuns, ar trebui sa renunte la intrebarile de suprafata, intrebari care le arata clar elevilor ca profesorul stie deja raspunsul.
            Pe intreaga durata a lectiilor, profesorii pot face conexiuni intre ceea ce au inteles elevii si informatille predate, prin aluzii la exemple din viata de zi cu zi sau prin stabilirea ideilor principale din continutul invatarii,fapt care ajuta si la oferirea unui feed-back adecvat.
            Valoarea feed-back-ului este influentat de modul in care elevii si profesorii isi stabilesc tinte pentru invatare.Este de preferat ca feed-back-ul sa fie scurt si la obiect, chiar daca uneori,cel care ofera feed-back-ul tine lungi tirade iar cel care-l primeste trebuie sa foe selectiv.
            Revenind la lectiile de la clasa,ajungem la sfarsitul acestora si ne dam seama ca partea cea mai dificila  este atunci cand va trebui sa evaluam lectia respectiva si va trebui sa-ti revizuiesti obiectivele educationale si reusita .De aceaa profesorii vor trebuie sa ibe cateva dovezi care sa sustina cele spuse mai sus, si anume:
-          elevii pot formula obiectivele educationale si criteriile de reusita intr-un mod care arata ca le-au inteles
-          elevii ating criteriile de reusita
-          profesorii folosesc aceste informatii cand isi planifica urmatoarea lectiei
Daca lentila profesorului se poate schimba ca sa vada invatarea prin ochii elevului,acesta ar fi un excelent inceput.
Trebuie sa tinem cont ca asteptarile profesorilor au un impact major in achiziitle elevilor.Elevii preciaza intotdeauna profesorii care au asteptari inalte, care incurajeaza cu entuziasm si pasiune studiul desciplinei lor,de aceeea ,profesorii trebuie sa se perceapa ca agenti ai schimbarii.
Daca ai asteptari scazute privind succesul elevilor,aceasta se va transforma intr-o profetie ce se va implini de la sine .           
            Este foarte important ca profesorii sa actioneze ca activizatori si nu ca facilitatori in procesul educatiei.
                        In opinia mea, aceasta carte abordeaza intr-un mod foarte precis problematica cu care se confrunta scolile din zilele noastre.Punctul de plecare este Invatarea vizibila, invatare caracterizata de Hattie ca un proces transparent prin care toti cei implicati-profesori si elevi,sa-si asigure practici cat mai bune de predare si invatare pe intreaga durata acestuia.Aici se gasesc sfaturi pentru implementarea celor mai bune practici pedagogice, se fac clarificari asupra modului de evaluare, de predare si invatare.Se vorbeste despre importanta feed-back-ului si importanta comunicarii elev-profesor,profesor-elev,elev-elev si profesor-profesor,
            Alegerea acestei carti mi-a largit orizontul acestei profesii, sunt folosite sintagme stiintifice, sunt foarte bine punctate elemente cheie in tot ce s-a discutatat in aceasta carte si cercetarile pot intari tot ceea ce este reprezentat aici.Recomand aceasta carte pentru ca mesajul este foarte clar si, in plus, ea reprezinta cel mai mare studiu de cercetare din domeniul educatiei.


Motto: Educatia este cea mai puternica arma pe care o poti folosi pentru a schimba lumea.-Nelson Mandela



Procrastinare

PROCRASTINÁ, procrastinez, vb. I. Tranz. A amâna sau a întârzia începerea execuției unei sarcini; a temporiza, a tărăgăna, a tergiversa. Dinengl. procrastinate. 

Digital Citizenship

Digital Citizenship is a concept which helps teachers, technology leaders and parents to understand what students/children/technology users should know to use technology appropriately.


    Digital Citizenship is more than just a teaching tool; it is a way to prepare students/technology users for a society full of technology. Digital citizenship is the norms of appropriate, responsible technology use. 

Tech Integration & Instruction

  • Technology is ubiquitous, touching almost every part of our lives, our communities, our homes.
  • Yet most schools lag far behind when it comes to integrating technology into classroom learning.
  • Integrating technology into classroom instruction means more than teaching basic computer skills and software programs in a separate computer class.
  • Effective tech integration must happen across the curriculum in ways that research shows deepen and enhance the learning process. (edu)

  • "Curriculum integration with the use of technology involves the infusion of technology as a tool to enhance the learning in a content area or multidisciplinary setting... Effective integration of technology is achieved when students are able to select technology tools to help them obtain information in a timely manner, analyze and synthesize the information, and present it professionally. The technology should become an integral part of how the classroom functions — as accessible as all other classroom tools. The focus in each lesson or unit is the curriculum outcome, not the technology." (Wiki)
    Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Technology_integration http://www.edutopia.org/technology-integration-introduction

Scoala nu mai e ca pe vremuri


"Ma sperie un gand pe care vad ca-l au si tinerii parinti, si bunicii lor: "scoala nu mai este ce era pe vremuri, nu mai e ordine, nu mai e respect, nu mai e carte".
Ba da. Scoala de astazi e exact ce era si pe vremuri. Lipseste un singur ingredient: frica. Noi de frica eram disciplinati, de frica eram atenti, de frica nu dadeam hartii pe jos sau de frica nu ne injuram profesorii pe fata. Existau atunci ierarhii clare, ridicări in miez de noapte, informatori cu zel, superioride toate rangurile, cenzura insitutionala, spirituala, politica si comportamentala, toate sub spectrul ratarii si al marginalizarii.
Frica paralizeaza sistemele biologice. Cand sunt amenintati, si copiiiși adultii se golesc pe dinauntru, nu mai exista ca identitati, ca alegere, ca vointa. Copiii nostri erau cuminti si ascultatori nu ca reflex al civilizatiei, ci ca instinct de conservare. Nu erau ei insisi.
Cine crede astazi ca lucrurile au decazut e cel putin naiv. N-am luat-o la vale, nici nu ne-am degradat mai mult, ci pur si simplu, ne-am dezvelit: asa cum suntem noi, necivilizati, fara valori reale, fara alegeri constiente si, mai ales, fara frica.
Dupa ce frica a disparut, ca motor esential al comportamentelor noastre, n-am mai pus nimic in loc. Culturile scolare si familiile inca se agata cu disperare de chimia fricii. Inca amenintam, tipam, conditionam si ne intrebam, cu frustrare, ce e in neregula cu copiii nostri, de ce nu asculta, de ce nu respecta, de ce nu invata.
In mare neregula suntem noi. N-am scapat de reflexul fricii, nu suntem noi insine. Pentru ca daca am fi, ne-am proteja copiii si am lupta din toate puterile sa schimbam un sistem atat de gaunos moral si emotional. Deocamdata, nu exista zi sa nu vorbesc cu cel putin un parinte nemultumit de propriul copil, blocat in sintagme comuniste despre munca, alarmat ca nu ii este si lui suficient de frica, de jena si rusine."   
           Oana Moraru